Autor: Alup Igus

1. Vezi o fată superbă la o petrecere. Te duci la ea și îi spui: „Sunt foarte bogat. Mărită-te cu mine!” – Acesta este marketing direct.
2. Ești la o petrecere cu o grămadă de prieteni și vezi o fată superbă. Unul dintre prietenii tăi se duce la ea și îi spune: „E foarte bogat. Mărită-te cu el!” – Aceasta este reclama.
3. Vezi o fată superbă la o petrecere. Te duci la ea și îi iei numărul de telefon. O suni a doua zi și îi spui: „Bună, sunt foarte bogat. Mărită-te cu mine!” – Acesta este telemarketing.
4. Ești la o petrecere și vezi o fată superbă. Te ridici și îți aranjezi cravata, te duci la ea și îi iei ceva de băut, îi deschizi ușa, îi ridici poșeta de jos după ce o scapă, te oferi să o conduci acasă cu mașina și îi spui: „Apropo, sunt bogat. Vrei să fii soția mea?” – Acestea sunt relațiile publice.
5. Ești la o petrecere și vezi o fată superbă. Ea vine la tine și-ți spune: „Ești foarte bogat! Te însori cu mine?” – Aceasta este recunoașterea mărcii.
6. Vezi o fată superbă la o petrecere. Te duci la ea și îi spui: „Sunt foarte bogat. Mărită-te cu mine!”. Ea îți trage o palmă peste față. – Acesta este feedback-ul clientului.
7. Vezi o fată superbă la o petrecere. Te duci la ea și îi spui: „Sunt foarte bogat. Mărită-te cu mine! Și ea îți face cunoștință cu soțul ei. – Acesta este decalajul dintre cerere și ofertă.
8. Vezi o fată superbă la o petrecere. Te duci la ea, dar până să apuci să-i spui ceva, altcineva vine și-i spune: „Sunt bogat. Vrei să fii soția mea?”, iar ea pleacă cu el. Aceasta e concurența care îți mănâncă din cota de piață.
9. Vezi o fată superbă la o petrecere. Te duci la ea dar până să apuci să-i spui ceva, apare nevastă-ta. Aceasta este restricția de a intra pe piețe noi.”

Mi-a spus astăzi o prietenă că e în ”a hurry”, că se grăbește la ”job” pentru un ”meeting office cu CEO”. De fapt a chemat-o directorul să-i faca o cafea. Și am înțeles-o, lucreaza la o multinațională, așa că jumătate dintre cuvinte îi vin în engleză. E ”assistant manager”, adică secretara directorului, dar la așa denumire, când dă cu ochii de ea un instalator, acesta crede că ea e numărul 2 în companie. Alt amic, cu care m-am întâlnit la ”bus” în stație, mergea la ”training”. Pregătirea și instrucția sunt noțiuni perimate, acum se poartă ”training”. Una e să zici: mă pregătesc să ajung magazioner-șef la Lactate și alta e: „fac un training sa fiu operațional chief of Milk&Cheese Departament.” Acum lucrează ”part-time” ca ”promoter”. Adică, pentru cei mai puțini obișnuiți cu romgleza: împarte ”flyere” (fostele pliante) pentru un ”Gym” (fosta sala de sport) și este plătit pentru jumătate de normă. Afară e un ”freezing rain” de te omoară. Aș fi vrut să zic măzăriche, dar mi-e că nu mă mai înțelege nimeni. Intru la ”supermarket” să ”grab a snack”. ”Snack”, pentru că ”gustare” îmi pute. Apropo, știu cum am preluat „supermarket” de la americani, dar nouă nu ne-a fost de-ajuns, așa că am inventat ”hipermarket-ul.” Dacă există cineva care să îmi spună care e diferența dintre ”supermarket” și ”hypermarket”, ii dau 10 ”apple juice!” Că sucuri de mere am văzut că nu mai au la raft. Optez între un ”snack cu steak” și unul cu ”ham.” „Friptură” sună din secolul trecut, iar șuncă nu mai mănâncă nimeni azi. În definiția românească, ”hypermarket”-ul cuprinde un ”supermarket”, plus alte magazine. Atunci care mai este diferența între un ”hypermarket” și un ”mall”? Sau ”mall”-ul e ”gigamarket”? Ajung la birou, unde fetele vorbesc despre ”fashion” și ”make-up”. ”Moda” nu mai este un cuvânt la modă, iar ”machiajul” moare și el. Pentru că oricât de agramat ai fi, dacă știi trei cuvinte în engleză păcălești 5 fraieri. E în ”trend”, nu în ”tendințe”, să folosești cuvinte în engleză. O colegă ”account” și-a făcut un ”tattoo” pe ”body” (tatuaj pe corp ar suna de-a dreptul obscen, numai marinarii își fac tatuaje). O să ni-l arate la ”party”-ul din ”weekend”. Nu la ”petrecere”, să nu înțeleagă cineva că e cu taraf. Domne ferește! ”For God’s sake!”

În muzică nu mai avem orchestre sau formații, ci ”band”-uri. Pentru că, nu-i așa, orice mizerie ai cânta, altfel sună „Costel de la Calafat Band.” Care Costel Band nu mai cântă trei manele și două melodii furate, ci efectuează un ”performance fusion-evergreen” și manele Cartelele sunt ”prepay”, nu ”preplătite”. Nu le mai cumpărăm, ci le ”shopping”-uim (da, am auzit asta), după ce luăm ”cereal bars” de la raionul ”Diet” și ”toast” de la ”Bakery”. Un coleg de la ”advertising”, nu de la ”publicitate” că e un cuvânt perimat, ne spune în ”coffee break” că la televizor a văzut un ”Breaking News”: Iohannis a ținut un scurt ”briefing”, așa a zis prezentatorul. Nici măcar el nu mai face conferințe de presă, penduleaza între scurt ”briefing” și ”silent briefing”. Vă las acum, mă duc să ajung la un ”agreement” cu un coleg, dacă poate el să facă în locul meu un ”meeting report.” Am luat din engleză cuvinte și le folosim prost. Confundăm la greu “a acomoda” și “to accomodate” (a asigura cuiva cazarea), “audienta” și “audience” (public), “suport” și “support” (sprijin financiar). Traducem prin “a observa o lege” expresia “to observe a law” (a respecta o lege), pentru că ni se pare un verb cunoscut. Nu contează cum vorbim, nu contează cât de prost combinăm limbile, important e să sune bine la ureche și să dăm impresia că știm engleză, chiar dacă nu știm corect limba română.