Cu si despre politisti

Doi poliţai discută:
– De ce îţi tot freci mâinile?
– Că mi-e frig…
– Da’ de ce nu-ţi bagi mâinile în buzunar?
– Acolo mi-s mănuşile.

Doi poliţişti se întâlnesc:
– Mă, se apropie Paştele, ţi-am cumpărat un ou Kinder.
Se întâlnesc şi a doua zi:
– Ce zici, ţi-a plăcut oul?
– Ciocolata era excelentă, dar capsula am înghiţit-o cam greu.

Un poliţist vine-ntr-o zi acasă cu un televizor ultimul răcnet.
– De unde ai televizoru’? întreabă soţia.
– L-am câştigat la un concurs organizat de poliţie.
– Ce fel de concurs?
– De matematică.
– Şi ce v-au dat de făcut?
– Cât fac 5×5? Iar eu, cu 17, am ieşit pe locul trei.

La secţia de poliţie, vine un bărbat alergând şi strigând:
– Domnule poliţist, te rog, arestează-mă imediat, închide-mă!
– Dar ce s-a întâmplat?
– Am tras cu pistolul în soacră-mea. Patru cartuşe!
– Ai omorât-o, nenorocitule?
– Nu, din păcate nu am atins-o. De aceea, vă rog, băgaţi-mă într-o
celulă, repede!

Concurs de maiestrie

Un concurs de maiestrii medicale – care medic a facut cele mai grele operatii.
In finala ajung doi, unul maghiar si unul roman.
Maghiarul: – Eu am pus mamei mele un ochi de sticla si dupa cateva zile a inceput sa vada foarte bine cu el. (aplauze!! „Bravooo!!”)
Romanul: – (scarbit, se uita la ungur si zice) Eu am pus unui barbat care-si pierduse „instrumentul”, degetul mic de la picior, iar dupa 24 de ore a avut erectie, a facut sex si si-a dat si drumul!!
Maghiarul: – Du-te ma de-aici!! Cine-a mai vazut asa ceva??
Romanul: – Ma-ta, cu ochiul ei de sticla!!

Undeva in Anglia

Intrebare pe un forum in Anglia :- Cum scap de fantomele din castelul meu?
Moderatorul:- Inchiriaza-l o saptamana unor tigani romani!
Dupa 3 luni:- OK, acum vreau sa stiu cum scap de tigani!

2 olteni

Doi olteni au primit comanda sa construiască o scara de 20 m. In timp ce construiau au constatat ca au uitat metru” acasă. Atunci unul din ei zice:
– Hai sa ne suim unul pe celalalt, ne știm măsura si facem calculul.
In acel moment trece un moldovean pe lângă ei:
– Shi fashiti, ai?
– Măsurăm scara asta, nu vezi?
– Ai da proşti mai sunteți. Nu puteati sa o puneti pe pământ si sa va lungiti pe lângă ea?
– Prost ești tu. Noi măsurăm înălțimea, nu lungimea.

Jurnalul de călătorie al unui turist american

VENEȚIA:
Am sosit in oraș după o ploaie torențială, cred.
Toate străzile sunt inundate. Nu se circula decât cu barca. Cu toate acestea barcagii sunt foarte veseli si cântă nişte canţonete numite barcarole. Hotelul este cam vechi si broasca de la uşa camerei orăcăie îngrozitor.

LONDRA:
La Londra n-am vazut nimic din cauza ceţii. In ultima zi, ceaţa s-a ridicat pentru câteva secunde si am putut vedea un superb turn cu ceas. Ceasul statea, dar eu n-am mai stat.

MADRID :
Orasul este frumos, are străzi largi, cu fantani ecvestre si statui arteziene. Au si un palat mare, dar cam neprimitor. In schimb locuitorii sunt simpatici, vorbareti, ospitalieri si se numesc români.

PARIS :
Dupa câte îmi aduc aminte de la școală, Parisul este capitala Germaniei. Cu toate acestea, strazile Parisului sunt pline de japonezi. Numărul frumoaselor si renumitelor franțuzoaice s-a redus foarte mult. Ele nu mai pot fi vazute decât sub forma unui tablou expus la Muzeul Luvru si care reprezintă o italiancă urâţică ce zâmbește tâmp.

PRAGA:
La Praga am cunoscut o blonda delicioasa, care m-a servit cu o șuncă de neuitat…

BUCUREȘTI:
Ghidul pe care-l am la mine, apărut in New York , imi prezintă Bucureştiul drept capitala Ungariei. Cred că la mijloc este o greşeală. In Gara de Nord se vorbește mult turceste, ceea ce ma face sa cred ca nu sunt in București, ci în Frankfurt pe Main.