La metrou, era să mor. Două gagici stau pe scaune şi citesc, doi castraveţi se încordează in faţa lor sa facă impresie. Astea nu-i bagă în seamă, la un moment dat, unul zice.
– Astea e chioare, boss. Se face că nu ne vede.
– Nu e mă, e d-alea, autiste.
Lumea se uita.
– Păpuşe, ce scrie acolo? Insistă unul.
Lumea se uita.
– Fă!
Lumea se uita.
La care una dintre ele ridică ochii din carte, îşi scoate căştile din urechi, se caută în geantă, scoate un orbit, i-l întinde şi zice:
– Jumătate bagi în gură, jumătate bagi în cur, că puţi şi nu ştiu de unde vine.
Am ajuns…in casa!
Dupa si inainte de sala
What the fuck!?
Cele mai bune răspunsuri la insulte!
John Montagu (1718 – 1792), al patrulea conte de Sandwich, către John Wilkes (1727 – 1797),
om politic şi ziarist britanic:
”Dumneavoastră, domnule, veți muri cu siguranță fie în ștreang, fie din cauza sifilisului”.
”Asta depinde, domnule, dacă vă îmbrățișez principiile sau amanta”.
Winston Churchill (1874 – 1965) vs. Lady Astor (1879 – 1964),
prima femeie din Parlamentul britanic:
Lady Astor: ”Dacă ați fi soțul meu, v-aș otrăvi ceaiul”.
Churchill: ”Doamnă, dacă ați fi soția mea, l-aș bea.”
William Faulkner (1897 – 1962), despre Ernest Hemingway (1899– 1961):
”Nu a folosit niciodată un cuvânt care ar putea trimite un cititor la dicționar”.
”Bietul Faulkner. El chiar crede că emoțiile mari vin de la cuvinte mari?”
Filip al II-lea al Macedoniei (382 î.Hr. – 336 î.Hr.), mesaj către Sparta:
”Vă sfătuiesc să vă predați fără întârziere. Dacă îmi aduc armata pe pământurile voastre, vă distrug gospodăriile,
vă ucid oamenii și rad orașul de pe fața pământului”.
Spartanii au răspuns cu un singur cuvânt: ”Dacă”.