Intre timp, in Romania

“ Ai trecut de 60 de ani si ai votat cu mandrie PSD. Te tarasti amarnic de la o pensie la alta si esti trist, singur si amarat. Copiii ti-au plecat in strainatate, impreuna cu nepotii, datorita bunastarii aduse de PSD dupa Revolutie… Esti un om dârz, demn, cu personalitate si nu-ti vinzi votul fara o galeata, un kil’ de ulei sau de faina…
Seara, stai cocotat in pat mort de caldura vara si zgribulit de frig iarna, cu putinii dinti ramasi scâşnind de ciuda la auzul cuvintelor Kovesi, Iohannis, portocale cucuvele si stat paralel. Nu iti permiti vizita la dentist, tot din cauza statului paralel. Si nici pasta de dinti…
Dar macar ti-au crescut pensia…cu 100 de lei, odata cu taxele, preturile mancarii, benzinei, gazelor, curentului, apei, transportului. De atata suparare cu statul paralel ajungi la spital iar acolo esti tratat ca un animal, fara spaga esti mort. Medicii nu sunt buni. Nimeni nu te baga in seama. Medicii din statul paralel au plecat in Franta. Medicamentele sunt scumpe in cel mai bun caz sau nu exista deloc in cel mai rau caz.
Ajungi acasa si-o gasesti sparta de talharii pe care tocmai i-a eliberat PSD din puscarii… iti incalzesti ciorba in care inmoi paine dramuita de acum 3 zile, deja tare ca piatra. Injuri printre dinti iar strainii, pe Soros, corporatistii, antreprenorii si pe drogatii din Piata Victoriei in timp ce il asculti cu speranta pe Gadea, Badea si Ciuvica. Te suna copiii din Danemarca, tocmai ce au ajuns de la munca si pleaca in parc sa alerge. Nepotii nu sunt cu ei, sunt la cursurile de chitara si informatica de dupa scoala. Iar tu scâncesti amar, singur, amarat, bolnav dar macar ai castigat ceva: inca o zi de lupta cu Statul paralel”